Paliative
Guvernul
greșește atunci când mărește arbitrar pensiile, salariile
medicilor și ale profesorilor, vrea să dea o lege a amnistiei și
grațierii, vrea să modifice codul penal și mai ales codul de
procedură penală. Greșește deoarece astea sunt paliative care
doar maschează realitatea mortală în care am fost aduși de „cel
viclean” și de clica lui, autorii demonici ai statului mafiot
ascuns sub masca așa-zisului stat de drept. Guvernul se sprijină pe
o majoritate confortabilă în Parlament, este hotărât să
guverneze cel puțin patru ani, deci nu are de ce să se grăbească,
luând în pripă decizii bazate pe emoție, nu pe judecată la rece.
Dă astfel prilej străzii să reacționeze violent, iar domnului
președinte să gafeze a mia oară, exhibându-și penibil aversiunea
față de actuala putere.
Atunci
când te așezi pe drum lung, trebuie să stai calm și să judeci
care sunt prioritățile, cum să le ordonezi în timp, cum să le
rezolvi. Eu cred că prima și cea mai gravă problemă o constituie
reconstruirea puterii judecătorești. Statul mafiot a comis cea mai
gravă crimă atunci când a amestecat puterea judecătorească,
avocatul statului și serviciile de informații. Acest amestec
exploziv a fost aprobat cu naivitate de parlamentul care a votat
codurile, apoi a fost perfecționat diabolic de „cel viclean”,
astfel încât justiția a devenit o periculoasă armă politică. Nu
trebuie dezincriminat cutare sau cutare faptă, cu sau fără
dedicație. Trebuie definit clar conflictul de interese, abuzul în
serviciu, șantajul etc., apoi trebuie revăzute sentințele
politice. Pentru asta corpul magistraților trebuie refăcut, fără
procurori, care-s avocați ai statului, în subordinea ministrului
justiției, sau poate fi creat un minister al lor, frate cu
ministerul de interne. Oricum, ei nu sunt magistrați! În sfârșit,
trebuie ca judecătorul să fie total decuplat de serviciile de
informații, care trebuie și ele redefinite. Pentru ca aceste
servicii – judecătoria, ministerul public, serviciile de
informații – să nu poată deveni instrumente ale dictaturii,
trebuie elaborate coduri stricte ale răspunderii
administrative/penale. Trebuie revăzute și codurile, penal și de
procedură penală, iar abia apoi să se discute despre amnistie și
grațiere. Aceste acte, absolut necesare, trebuie să aibă o
motivare obiectivă, trebuie să se bazeze pe voința legislativă a
parlamentului. Cei care țipă acum că se atentează la existența
statului de drept, de fapt apără statul mafiot. Statul de drept
abia trebuie instituit prin aceste acțiuni necesare, urgente.
Salariile
și pensiile sunt haotic reglementate. Sunt o groază de pensii și
salarii speciale, fiecare ia cât poate de la Stat, că de aia e
Stat, vorba lui conu Leonida! Legea pensiilor, cu pensiile calculate
pe puncte după cât a contribuit fiecare, cea mai corectă lege dacă
ar fi aplicată, este grevată de tot felul de legi speciale, de
sinecuri care împovărează bugetul. Limita de 45% din salariul
mediu pentru un punct este limita minimă, dar nu se respectă nici
ca limită maximă, deoarece banii se duc pentru cei care nu au
dreptul. Salariile bugetarilor ar trebui să fie și ele într-o
grilă unică. Eu cer acest lucru de un sfert de secol, dar nici un
guvern nu este interesat să pună ordine în domeniu. Poate ar
trebui ca și salariile bugetarilor să fie exprimate tot prin puncte
egale cu salariul mediu din economie, care este un dat obiectiv, sau
cu salariul minim stabilit prin lege. Sigur că profesorul sau
medicul trebuie să aibă un salariu mai mare, dar raportat la ce? Un
primar de comună, care ar trebui să fie onorific, să nu aibă
salariu, este plătit ca ...demnitar! Profesorul de la școala din
sat ce salariu are în raport cu salariul primarului? Este bine că
s-au mărit salariile profesorilor și ale medicilor cu 15%, dar de
ce nu 17%, sau 10%? Deciziile astea întâmplătoare fac mai mult
rău. Guvernul promite ca până la jumătatea anului să pună în
discuție legea salarizării bugetarilor. Să dea Dumnezeu, dar toate
guvernele de până acum au promis acest lucru...!
Nu
sunt un simpatizant al PSD-ului, dimpotrivă, dar cred că trebuie să
acordăm actualei puteri încredere. Este o crimă să spui „penalii
din parlament”, mai ales când ești președinte, deci teoretic
factorul de stabilitate și conciliere. Oamenii, dar și partidele,
și guvernele și parlamentul trebuie apreciați/judecați după ce
fac ceva, bun sau rău, nu înainte!
Ioan
NEACȘU
26
ian. 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu